mache_george
Membru Gold
 Inregistrat: acum 18 ani
|
|
In Romania, Macedonia, Bulgaria, Albania ori Grecia popoarele valahice ale macedoromanilor sunt impartite in mai multe ramuri:
-GRAMOSTENII, popor de pastori, mestesugari, buni comercianti si conducatori de caravane in toata Peninsula Balcanica, asigurau transporturile civile si militare atat in timpul lui Alexandru cel Mare cat si a Imperiului Roman si a celui Bizantin. Satele, comunele si orasele lor erau stabile, bine consolidate, toate casele fiind zidite din piatra. Amintim orasele: Niausta, Servia, Hrupistea, Nijopole, Negovan, Sealistea, etc. - comunele Gramosta, Nicolita, Comanic, Vlaha, Fetita, Marcoveni etc., sub conducerea unor celnici pastratori cu sfintenie a legilor strabune.
-FARSEROTII, sau frasarotii, din muntii, vaile si campiile Tesaliei, Pindului si Epirului, erau considerati "sarea Macedoniei",
fiind ageri, vioi, destepti, cu sentimente religioase, liberi cugetatori, pastratori ai unor traditii ancestrale. Erau cei mai buni pastorisi mestesugari in prelucrarea produselor legate de oierit: prelucrare laptelui, prelucrarea lanii, a pieilor, etc. Folosind transhumanta, in oierit, din antichitate, strainii i-au catalogat " migratori", ei in realitate fiind de mii de ani sedentari in targurile, satele si comunele lor ca: Furca, Ternova, Plasa, Magarova, Gheorcea, Veria, Sehia, etc. Iarna paraseau muntii si se raspandeau pe campiile Tesaliei, Epirului si Albaniei si pe coastele Adriaticei.
-ARNAUCHENII, arnauti sau albanovlahi, numiti de greci, arvanto vlahi, traiau pe o suprafata foarte mare in Albania. Ei erau agricultori, crescatori de vite, mestesugari, buni comercianti si industriasi, meseriasi, mesteri lucratori de filigrane de argint si aurarie, fabricanti de arme, etc. Pe coastele Adriaticei arnautii se gaseau in numar mare, impreuna cu albanezi, in orasele si porturile: Scutari, Pristena, Alessia, Duratiu, Tirana, Kavaia, Valana, Berat, etc. Arnautii au trait si traiesc in totala armonie cu fratii lor albanezi.
-VASCOPOLENII (Moscopolenii) numti asa dupa numele marelui si puternicului centru economic si cultural Moscopole (Albania), reprezinta stratul cult al poporului macedoroman. Este ramura care a trait si traieste in toata Peninsula Balcanica si in diaspora. In Voscopole, Scorpia, Karita, Gopes, Molovistea, Monastir, Crusova, Terova, Magarova, Velasa, Ohrida, voscopolenii erau buni comercianti, vestiti arhitecti, industriasi de talent, buni profesori, oameni luminati, cu virtuti alese ca intregul popor macedoroman.
-OLIMPIANII macedoromanii care traiau pe plaiurile muntilor Olimp si vecinatatea lor. Orasul cel mai important este Salonic. Alte orase importante: Vlaho-Livadan (Livadia), Fieri, Veria, Pretari, Ciuricani, etc. Ocupatii: comertul, industria casnica, tesatoria, pastoria, lemnaria, paduritul, carbunari, extragerea sarii.
-EPIRATII, macedoromanii din Epir si din muntii Pindului, traiau in tinuturile lor istorice, in orase, targuri, comune si sate ca: Ianina, Metzova, Crania, Seracu, Margariti, Perga, Floru, Cernesti, Samarina, Vavusa (Baleasa) , Cuci, Rizu, Perivoli si multe alte sate si targuri. Erau intreprinzatori la toate, in industrie, in prelucrarea produselor apartinand pastoritului, etc.
Acestea sunt ramurile mari ale poporului macedoarman. Alte ramuri sunt in muntii Rhodapi, macedoromanii rhodopeni, cei din Tracia, din sud-vestul Bulgariei, cei dintre Priserena, Pristina, Novibazar si Peci, etc.
In jurul orasului Ninta, in regiunea Meglen din nordul Greciei, pe cursul mijlociu al Vardarului, traiesc megleno-romanii, numiti si vlasi. Dintre localitati mentionam: Cupa, Liumnita, Birislav, Lundzini, Griva, Tarnacea, etc. In opt sate din Peninsula Istria (Croatia) locuiesc un numar redus de istroromani, vorbitori care-si mai spun si vlasi sau rumani.
Daca aria de cuprindere geografica a scoboratorilor neamurilor traco-getice si mai apoi daco-romane de la nord de Dunare, iar mai tarziu in intreaga Peninsula Balcanica, este destul de bine definita, nu acelasi lucru se poate spune despre numarul romanilor sud-dunareni.
Pe parcursul secolului al XIX-lea, dar si in secolul nostru, asupra popoarelor din estul si sud-estul Europei, erau atintite tentaculele expansioniste ale unor imperii, in umbra carora actionau forte subterane, obscure care urmareau asuprirea si exploatarea popoarelor bastinase si impiedicarea lor in lupta pentru afirmarea nationala.
Pentru a putea justifica pretentiile teritoriale si etnice, fortele malefice actionau direct, violent ca si cum ar fi fost un drept legal desnationalizarea unor popoare autohtone pe teritoriile lor. Autohtonii au fost transformati in migratori, iar populatiile migratoare automat au devenit bastinase.
Fie ca-si spun romani, vlahi, timoceni, macedo-romani, istroromani, acestia nu au contestat si nu contesta dreptul oricarui popor din regiunea Balcanilor, de a-si vorbi graiul propriu. Din pacate, multora dintre ei le este contestat dreptul elementar si sacru de-a vorbi pe limba neamului lor stramosesc. Romanilor li s-au grecizat, sarbizat , bulgarizat, albanizat numele.
In localitatile in care traiesc fie exclusiv, fie alaturi de alte neamuri au functionat scoli romanesti, invatamant elementar cat si secundar. Au functionat aici, de asemenea biserici romanesti, in care slujba religioasa se facea in limba romaneasca si in grai aroman.
Ca urmare a unei politici de asimilare fortata, in momentul de fata nu putem sti precis cati romani mai traiesc in tarile din Balcani.
Cu toate ca sunt tari mici, pentru guvernantii din statele sud-dunarene, este cu neputinta sa ascunda multimea de romani care traiesc in aceste tari.
Dupa prabusirea sistemului comunist totalitar din Europa de Rasarit a inceput sa rasara soarele si pentru numeroasa diaspora romaneasca, imprastiata pe acest teritoriu de la sud de Dunare. Au inceput sa apara una dupa alata numeroase societati si asociatii romanesti ("Miscarea Valachilor si Romanilor in Iugoslavia", "Comunitatea Romanilor din Iugoslavia", "Asociatia Valahilor din Bulgaria", "Liga armanilor din Macedonia", care militeaza pentru dobandirea anumitor drepturi si libertati pentru toti romanii din taile lor, recunoasterea identitatii lor nationale in fiecare tara, sa aibe legaturi cu romanii din Romania si cu toti romanii din diaspora.
Unul dintre bunurile cele mai de seama ale omenirii a fost, dintotdeauna, speranta. Speranta in ziua de maine, speranta in mai bine, in dreptate. O dreptate pentru toata lumea, inclusiv pentru romani, vlahi, meglenoromani, istroromani.
Romania, prin politicienii ei, prin oamenii de cultura si arta, prin oamenii de stiinta, prin toti carturarii, si nu in ultimul rand, prin toti romanii de bine, care simt si traiesc romaneste, trebuie sa-si intensifice toate eforturile, folosind multiple mijloace, de a sprijini si de a intra in contacte cat mai diferite cu milioanele de fii, care din diverse motive traiesc in afara hotarelor TARII MAMA pe toate meridianele Pamantului, la sud de Dunare, in Peninsula Balcanica, in Basarabia si Bucvina de Nord, in Iakutia (Siberia), in Ungaria si in numeroase tari central sau vest-europene, in Canada ori S.U.A., in America de Sud, in Africa de Sud sau idepartata Australie.
Romanii din intrega diaspora nu trebuie sa uite ca, mai intai sunt romani, si mai apoi sunt cetateni loiali ai tarilor care i-au adoptat.
Nascuti in Romania, plecati din Romania, nascuti din parinti romani pe alte meleaguri,
" NU UITA CA ESTI ROMAN !"
|
|
- “buletinul de identitate” al tuturor românilor-români. Dar fie că vor sau nu ele, aromânii sunt “buletinul de veritabilă identitate” al tuturor naţiunilor balcanice moderne şi al unora dintre cele mai trufaşe/arogante ţări din Centrul Europei.
(Live)
imi ofera si mie cineva cateva detalii? 
[b]
![muzica armaneasca [b]](/img/pics/romania-inedit.3xforum.ro/ok_801258.jpg)