|
utilitasetveritas
Pe lista neagra
Inregistrat: acum 12 ani
|
|
Autor: Anita Nandris-Cudla
Titlu: 20 de ani in Siberia
Editura: Humanitas
An: 1991
Format: DJVU, DOCX, EPUB, MOBI
Versiune: 2.0 (1.0 stelus, 2.0 onlyra)
Parola: ebook
<<<DESCARCA>>> |
Īn mai 1991, pe adresa Editurii Humanitas
a sosit o scrisoare
care ne oferea spre publicare un text
neobişnuit.
Răspunsul este această carte.
Stimate Domnule Liiceanu,
Ştiu că nu duceţi lipsă de scrisori, de aceea voi intra direct īn subiect.
Posed un manuscris, mărturie zguduitoare privind prezenţa romānească īn Arhipelagul Gulag. Acest manuscris nu este literatură de sertar a unui intelectual, ci aparţine unei ţărănci, abia ştiutoare de carte, dar cu un har ales al povestirii. O ţărancă din nordul Bucovinei, care fără a fi vinovată şi fără a fi judecată a fost ridicată de K.G.B. īn miez de noapte, īmpreună cu cei trei copii mici ai ei, separată de soţ şi deportată īn străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar.
Īn această sălbăticie a Siberiei a luptat pentru supravieţuire 20 de ani. Această extraordinară mamă şi-a ocrotit copiii cu preţul vieţii dovedind o putere de sacrificiu şi o rezistenţă morală de excepţie. Renunţă la propria hrană īn favoarea copiilor, străbate zeci de kilometri prin tundră cu groaza īn suflet, īn căutarea unor fructe cu care să-şi salveze copiii de scorbut, īnvaţă să conducă sania cu cīini şi să facă din părul lor īmbrăcăminte pentru copii. Intră de două ori īn comă şi de două ori revine la viaţă, singurul tratament fiind iubirea nemărginită pentru copii şi credinţa īn Dumnezeu.
După ultima ieşire din comă, īn convalescenţă, este pusă să facă slujbă de noapte la minus 40 de grade. Nu se poate duce şi este condamnată la īnchisoare. Este dată pe mīna unui eschimos, a cărui limbă nu o pricepea, şi care trebuia să o transporte cu sania, printre gheţuri, spre locul osīndei. Urmează o călătorie īn care i-a īngheţat sufletul de groază, cu o īnnoptare īntr-un iglu de eschimoşi, drum pe care īl descrie cu imagini atīt de sugestive, īneīt ar putea figura īn orice antologie literară.
Īn trīnta ei cu destinul se dovedeşte mai tare şi īnvinge. După aproape 20 de ani de surghiun, această femeie demnă īşi trimite copiii spre Moscova lui Hruşciov, pentru a-şi dovedi nevinovăţia şi a-şi căuta drepturile. După multe peripeţii pe la tribunale şi procurori, care căutau să-i ameţească cu minciuni, aceşti copii, care au moştenit inteligenţa şi curajul mamei lor, obţin documente din care rezultă că au stat 20 de ani īn Siberia «din greşeală», că ar fi «victime ale stalinismului» şi sīnt reabilitaţi.
Ei pleacă din Siberia spre soarele Bucovinei, spre satul şi mormintele strămoşilor lor. Au intrat īn casa lor după 20 de ani, exact īn luna şi ziua cīnd au fost răpiţi, 13 Iunie 1941. Bătălia pentru supravieţuire a luat sfīrşit. Mama a reuşit să-şi reaşeze copiii īn cuibul lor. Oricine şi-ar fi considerat misiunea īmplinită. Ea īnsă nu şi-a putut găsi liniştea decīt după ce a depus mărturie scrisă asupra crimelor comunismului. Şi astfel, după ce a tors părul de cīine īn Siberia, a luat condeiul pentru a-şi mărturisi calvarul, scriind 360 de pagini ca un poet.
Mi-a īncredinţat acest manuscris īn anul 1982 la Cernăuţi, rugīndu-mă să-l trec peste graniţă īn Romānia şi să-i promit că-l voi face cunoscut oamenilor, cum voi putea. Apoi a murit īn casa ei, īn patul ei, vegheată de copii, cu sentimentul datoriei īmplinite.
Mi-e greu acum să recunosc că mi-a fost frică, īn anul 1982, să trec printre grăniceri cu acest manuscris. Am făcut-o totuşi, pentru că am fost cuprins de un sentiment de enormă ruşine pentru frica mea, pentru laşitatea mea de intelectual, īn faţa acestei firave dar colosale femei, cu trei clase primare, īn faţa căreia moralmente mă simţeam un pitic.
Mă opresc şi-mi cer iertare pentru că m-am īntins cu vorba, relatīndu-vă detalii din acest manuscris. Am crezut că astfel o să vă trezesc interesul şi o să acceptaţi rugămintea de a-l frunzări.
Vă mulţumesc, īn numele meu, precum şi al acestei ţărănci, care pe numele ei de naştere este Aniţa Nandriş, căsătorită Ana Cudla.
Cu aleasă stimă,
dr. Gheorghe Nandriş
Sibiu, 13 mai 1991"
Modificat de utilitasetveritas (acum 9 ani)
|
|
